MDMA – situația actuală în Europa (Raportul european privind drogurile 2024)

Reducerea riscurilor asociate cuprinde intervenții, programe și politici care urmăresc să reducă riscurile pentru sănătate, riscurile sociale și economice ale consumului de droguri pentru persoane, comunități și societăți. Pe această pagină puteți găsi cea mai recentă analiză a intervențiilor de reducere a riscurilor în Europa, și anume date esențiale privind tratamentul cu agoniști opioizi, programele de distribuire a naloxonei, unități pentru consumul de droguri și multe altele. 

Această pagină face parte din Raportul european privind drogurile 2024, prezentarea generală anuală a EMCDDA privind situația drogurilor în Europa.

Table of contents/Search

Table of contents/Search

Search within the book

Operator

Any match

Exact term match only

Select any filter and click on Search to see results

Close

Ultima actualizare: 11 iunie 2024

Evoluția problemelor legate de droguri reprezintă un set mai larg de provocări pentru reducerea riscurilor

Consumul ilicit de droguri reprezintă un factor recunoscut care contribuie la costul sanitar global. Printre intervențiile menite să reducă acest cost se numără activitățile de prevenție, care au scopul de a reduce sau de a încetini rata de începere a consumului de droguri, precum și oferta de tratament pentru persoanele care au dezvoltat probleme legate de droguri. Un set complementar de abordări intră la titlul general al reducerii efectelor negative. Aici accentul se pune pe lucrul fără prejudecăți cu persoanele care consumă droguri, pentru a reduce riscurile asociate comportamentelor în mare parte asociate cu prognoze nefavorabile pentru sănătate și, mai general, pentru a promova sănătatea și starea de bine. Cea mai cunoscută metodă este probabil furnizarea de echipamente de injectare sterile persoanelor care injectează droguri, cu scopul de a reduce riscul de a contracta o boală infecțioasă. În timp, aceste tipuri de abordări par să fi contribuit la rata relativ mică, în raport cu standardele internaționale, a noilor infecții cu HIV asociate în prezent cu consumul de droguri injectabile în Europa. În ultimul deceniu, pe măsură ce modelele de consum de droguri s-au schimbat și caracteristicile celor care consumă droguri au evoluat, într-o anumită măsură, intervențiile de reducere a riscurilor au trebuit, de asemenea, să se adapteze pentru a aborda un set mai larg de prognoze de sănătate și comportamente de risc. Printre ele se numără reducerea riscului de supradoză a drogurilor și abordarea problemelor de sănătate și sociale adesea considerabile și complexe cu care se confruntă persoanele care consumă droguri în populații mai marginalizate și excluse din punct de vedere social.

Pentru a reduce efectele negative în schimbare legate de droguri, este nevoie de un gamă întreagă de răspunsuri

Problemele cronice și acute de sănătate sunt asociate cu consumul ilicit de droguri, iar acestea pot fi agravate de factori precum proprietățile substanțelor, calea de administrare, vulnerabilitatea individuală și contextul social în care sunt consumate drogurile. Problemele cronice sunt dependența și bolile infecțioase legate de droguri, iar din seria de efecte negative acute, supradoza de droguri este probabil cea mai bine documentată. Deși este relativ rar la nivel de populație, consumul de opioizi reprezintă în continuare o mare parte din morbiditatea și mortalitatea asociate consumului de droguri. Riscurile cresc de asemenea în cazul consumului prin injectare. În consecință, colaborarea cu consumatorii de opioizi și cu cei care își injectează droguri a reprezentat, de-a lungul timpului, un obiectiv important pentru intervențiile de reducere a efectelor negative, precum și domeniul în care modelele de furnizare a serviciilor sunt cel mai dezvoltate și evaluate.

Ca urmare, unele servicii de reducere a efectelor nocive au fost integrate în ultimele trei decenii din ce în ce mai mult în sistemul medical general pentru persoanele care consumă droguri în Europa. Inițial, accentul s-a pus pe extinderea accesului la tratamentul cu agoniști opioizi și la programele de schimb de ace și seringi ca parte a răspunsului la consumul de droguri cu risc mare, vizând în principal consumul de heroină prin injectare și epidemia de HIV/SIDA. Ghidul comun recent al EMCDDA-ECDC privind prevenirea și controlul bolilor infecțioase în rândul persoanelor care își injectează droguri recomandă furnizarea unui tratament cu agoniști opioizi pentru a preveni hepatita C și HIV, precum și pentru a reduce comportamentele de risc și frecvența injectării atât în comunitate, cât și în mediile de detenție. Ghidul recomandă, de asemenea, furnizarea de echipamente sterile de injectare în paralel cu tratamentul cu agoniști opioizi pentru a maximiza acoperirea și eficacitatea intervențiilor în rândul persoanelor care își injectează opioizi.

În ultimele trei decenii, abordările privind reducerea efectelor negative au fost extinse în unele țări ale UE pentru a cuprinde și alte răspunsuri, și anume unități de consum de droguri și programe de administrare a naloxonei la domiciliu menite să reducă supradozele fatale (Figura 13.1). Intervențiile menite să reducă decesele cauzate de opioizi se împart în cele menite să prevină supradozele și cele menite să prevină decesul în caz de supradoză (Figura 13.2).

În unele țări există centre de verificare a drogurilor, care au fost înființate cu scopul de a permite oamenilor să înțeleagă mai bine ce substanțe conțin drogurile ilicite pe care le-au cumpărat. Comprimatele, de exemplu, achiziționate ca MDMA, pot conține și adulteranți și alte droguri, de exemplu catinone sintetice. Având în vedere că mulți stimulanți sintetici și noi substanțe psihoactive sunt acum disponibile pe piața ilicită sub formă de pulberi sau pastile cu aspect similar, consumatorii riscă din ce în ce mai mult să nu știe ce stimulant sau amestec de substanțe consumă.

Integrarea crescândă a piețelor noilor substanțe psihoactive și a drogurilor ilicite creează noi provocări în materie de sănătate publică, de exemplu iarba de canabis amestecată cu canabinoizi sintetici, stimulanți amestecați cu catinone și ketamină sau noi opioizi sintetici amestecați cu heroină sau vânduți greșit ca atare. Având în vedere că evenimentele de intoxicație pot evolua rapid, înțelegerea a ceea ce constituie furnizarea unei comunicări eficace a riscurilor a devenit mai importantă. Deși gama de servicii furnizate poate diferi, toate serviciile de verificare a drogurilor desfășoară o anumită formă de activitate de comunicare a riscurilor pentru sănătate, adesea prin emiterea de alerte privind produsele de droguri analizate și prin schimb de date cu alte părți interesate. Scopul este de a preveni sau a reduce efectele negative la nivelul individului (al persoanei care prezintă substanța spre verificare) și al populației (alte persoane care pot fi expuse la aceeași substanță). Printre etapele viitoare în acest domeniu se pot număra demersuri de armonizare și obținerea unui consens în rândul serviciilor europene de verificare a drogurilor cu privire la stabilirea de criterii și praguri pentru momentul și modul de emitere a alertelor, precum și adoptarea de proceduri standard de operare bazate pe dovezi pentru comunicarea riscurilor pentru sănătate. Aceste aspecte sunt analizate într-un manual recent elaborat de EMCDDA și de proiectul transeuropean de informații privind drogurile cu privire la strategiile de comunicare a riscurilor pentru sănătate.

Unele dintre aceste intervenții rămân controversate din motive care includ statutul lor juridic și natura evolutivă a bazei lor de dovezi. Prin urmare, acoperirea acestor intervenții mai noi rămâne inegală în interiorul țărilor și între ele și, acolo unde există, ele se găsesc cel mai frecvent numai în orașe mari. În general, acoperirea și accesul la servicii de reducere a efectelor negative în general, inclusiv modelele de servicii care sunt stabilite de mult timp și sunt relativ bine demonstrate, variază considerabil între țările UE, iar în unele țări rămân neadecvate față de nevoile estimate.

Creșterea gradului de pregătire pentru a reduce efectele nocive ale drogurilor sintetice cu potență mare și ale consumului neintenționat

Substanțele sintetice puternice au o potențial din ce în ce mai mare de a cauza consecințe negative asociate consumului de droguri în Europa, deoarece consumul accidental al acestor substanțe în pulberi sau amestecuri vândute ca alte droguri poate duce la intoxicații și decese. Acest lucru, împreună cu modelele mai complexe de consum de droguri multiple, se adaugă la provocările deja considerabile de a elabora răspunsuri eficiente pentru a reduce decesele prin supradoză de droguri și intoxicații legate de droguri. Un exemplu al acestei complexități în creștere, deși în prezent la scară relativ mică, s-a observat în Estonia în 2022, unde s-au identificat amestecuri care conțineau noi opioizi sintetici și noi benzodiazepine, precum și tranchilizantul xilazină. Aceste tipuri de amestecuri, numite „benzo-dope” și, respectiv, „tranq-dope”, au fost asociate cu creșterea numărului de decese prin supradoză și de alte prognoze negative legate de sănătate în Statele Unite și Canada. Mai recent, opioizii pe bază de benzimidazol extrem de puternici (nitazene), care sunt mai puternici decât fentanilul, au fost implicați și în focare de intoxicație localizate în unele părți ale Europei (vezi și Noile substanțe psihoactive – situația actuală în Europa).

În timpul unei epidemii recente în Irlanda, s-a efectuat un exercițiu rapid de comunicare a riscurilor, cu sprijinul serviciilor cu acces necondiționat, care a inclus distribuirea de broșuri în scene deschise de consum de droguri și distribuirea de informații prin rețele sociale și platforme de știri. Acesta este un exemplu al modului în care serviciile ar putea fi nevoite să răspundă atât mai rapid, cât și mai intens la focarele de intoxicație cu droguri decât în trecut (Figura 13.3). Prezența pe piață de asemenea amestecuri și substanțe vândute necorespunzător evidențiază nevoia de a revizui abordările actuale în ceea ce privește furnizarea unor intervenții de reducere a efectelor nocive. De exemplu, distribuția și administrarea antagonistului opioid naloxonă ar trebui poate revizuite în contextul acestor amestecuri și al substanțelor vândute în mod necorespunzător. 

La nivel mai general, având în vedere posibilele evoluții de pe piața opioizilor sintetici, ar fi prudent să se revizuiască planurile actuale de pregătire și răspuns la orice posibilă creștere a disponibilității și a consumului de opioizi sintetici sau a consecințelor negative asociate acestor substanțe. Ar putea fi incluse și întărirea capacităților de analiză toxicologică, transmiterea de mesaje de alertă și pregătirea respondenților din prima linie. În cazul în care unitățile pentru consum de droguri sunt operaționale, posibilele beneficii și riscuri care rezultă și din furnizarea de servicii de verificare a drogurilor pot fi un aspect de luat în considerare. Majoritatea unităților de consum de droguri din Canada, de exemplu, oferă serviciul de verificare a drogurilor pentru fentanil. Acest lucru este în prezent neobișnuit în Uniunea Europeană, însă o unitate de consum din Copenhaga a început recent să furnizeze acest serviciu și se raportează că alte proiecte-pilot se află în dezvoltare în alte părți ale Europei.

Consecințele negative asociate consumului de stimulanți sunt legate de diferitele modele de consum

Reducerea riscurilor asociate consumului de droguri prin injectare a fost întotdeauna o țintă importantă pentru intervențiile de reducere a consecințelor negative, iar modelele de servicii sunt relativ bine dezvoltate și evidențiate. Chiar și în acest domeniu însă, schimbările în consumul de droguri creează noi provocări pentru furnizarea eficientă a serviciilor. În ultimul deceniu au existat focare de HIV asociate cu injectarea de stimulanți sintetici iliciți în 7 orașe europene, din 6 țări ale UE. O frecvență potențial crescută a injecțiilor este asociată cu consumul de stimulanți în comparație cu consumul de heroină, în timp ce zdrobirea și dizolvarea cocainei crack și a altor tablete pentru injectare prezintă, de asemenea, riscuri suplimentare pentru sănătate. Aceste modele de consum ridică semne de întrebare cu privire, de exemplu, la tipul și adecvarea acelor și seringilor furnizate persoanelor care participă la scene deschise de consum de droguri de pe stradă, care în prezent sunt caracterizate de obicei de consumul de mai multe droguri. O preocupare suplimentară este că restricțiile de servicii în timpul închiderilor COVID-19 au afectat testarea pentru infecțiile legate de droguri, cum ar fi HIV și VHC, și căile de acces la îngrijire în rândul populațiilor mai vulnerabile și marginalizate de persoane care consumă droguri, inclusiv cele fără adăpost.

Stimulanții sintetici și diverse alte substanțe sunt consumate pentru a facilita și îmbunătăți sexul în contextul consumului sexualizat de droguri de către diverse grupuri, dar în principal în rândul bărbaților care întrețin relații sexuale cu bărbați, context în care se numește „chemsex”. Deși această definiție este imprecisă, ea se folosește de obicei cu referire la contexte sau evenimente în care pot apărea atât consum de droguri cu grad mare de risc, cât și comportament sexual cu grad mare de risc. Drogurile respective pot varia de la stimulanți, de exemplu metamfetamină, cocaină și catinone sintetice, până la alcool, substanțe depresante precum GHB/GBL și disociative precum ketamina. Deși prevalența chemsexului este greu de estimat, informațiile din studiile de cercetare sugerează că este o problemă prezentă, deși la scară mică și în rândul unor subgrupuri specifice de persoane care consumă droguri, în toată Europa. Angajarea și furnizarea de răspunsuri eficiente de reducere a riscurilor pentru persoanele implicate în aceste forme de comportamente cu risc mare rămâne o provocare, fiind probabil nevoie de elaborarea de intervenții personalizate de reducere a consecințelor negative. În acest domeniu s-ar putea să fie nevoie și de parteneriate puternice între mai multe agenții, între furnizorii de servicii de sănătate sexuală și cei care furnizează servicii de reducere a consecințelor negative asociate consumului de droguri.

Noi provocări și oportunități de reducere a consecințelor negative

Deși canabisul este drogul ilicit consumat cel mai frecvent în Europa, se poate argumenta că acesta este, de asemenea, un domeniu în care adesea lipsesc recomandările și intervențiile în materie de reducere a consecințelor negative. Consumatorii de canabis din Europa fumează de obicei drogul împreună cu tutun, iar un domeniu nedezvoltat pentru dezvoltarea abordărilor de reducere a consecințelor negative este analiza a ceea ce ar putea constitui intervenții eficiente pentru reducerea consecințelor negative legate de fumat în acest grup. La nivel mai general, pe măsură ce tipurile și formele de produse pe bază de canabis disponibile în Europa continuă să se schimbe, există și considerații cu privire la implicațiile pe care acest lucru le are asupra reacțiilor de reducere a consecințelor negative. În general, produsele pe bază de canabis, atât cele pe bază de rășină, cât și cele pe bază de iarbă, au în prezent o potență mai mare – conțin mai mult THC – decât în trecut, iar produsele pe bază de canabis cu potență mare sunt asociate cu consecințe negative mai acute și cronice. În plus, diversitatea tipurilor de produse s-a extins, fiind disponibile în prezent produse comestibile, lichide pentru țigări electronice și extracte. Aceste schimbări creează noi provocări potențiale pentru a identifica ce constituie intervenții eficace de reducere a consecințelor negative și oportunități de a le aplica pentru a le reduce. 

Canabisul nu este singurul domeniu în care abordările de reducere a consecințelor negative au potențialul de a juca un rol mai important. După cum se menționează în altă parte în ediția din acest an a Raportului european privind drogurile , există, și semne ale creșterii interesului consumatorilor pentru substanțe mai puțin cunoscute, și anume droguri disociative și psihedelice cum sunt protoxidul de azot și ketamina. Aceste substanțe pot cauza consecințe negative și este probabil ca unele modele de consum să mărească riscul de consecințe negative, creând potențiale oportunități pentru abordări de a le reduce.

Deși unele măsuri de reducere a consecințelor negative rămân controversate în unele țări din Europa, conceptul general conform căruia măsurile bazate pe dovezi de reducere a consecințelor negative sunt o componentă importantă a politicilor echilibrate în materie de droguri este în bună parte acceptat. Contextele în care funcționează serviciile de reducere a consecințelor negative, baza de dovezi care le susține și ceea ce constituie standardele de calitate a îngrijirii în acest domeniu rămân, prin urmare, domenii-cheie pentru dezvoltarea ulterioară și luarea în considerare a politicilor. În perspectivă, evoluția amenințărilor la adresa sănătății publice generate de piețele dinamice de droguri ilicite din Europa evidențiază necesitatea tot mai mare de a evalua modele noi și în evoluție de furnizare de servicii care ar putea fi necesare pentru a proteja sănătatea persoanelor expuse riscului de efecte adverse generate de modele de consum mai complexe, substanțe și amestecuri noi sau asociate cu anumite subgrupuri sau medii.

Documentul EMCDDA Răspunsurile sanitare și sociale la problemele legate de droguri: ghid european conține informații detaliate pentru cei care doresc să afle mai multe despre dovezile care există pentru eficacitatea relativă a reducerii efectelor nocive și a altor forme de intervenție.

Principalele date și tendințe

Programe de schimb de ace și seringi

• Programele de schimb de ace și seringi reprezintă, de asemenea, o componentă standard disponibilă pe scară largă a serviciilor de reducere a consecințelor negative. În 2022, toate statele membre ale UE și Norvegia dispuneau de programe de schimb de ace și seringi. Aria de acoperire a programelor cu ace și seringi și accesul la acestea rămân o provocare, doar 5 din cele 17 țări ale UE cu date disponibile atingând obiectivele OMS privind furnizarea de servicii în 2022 (Figura 13.4).

Tratamentul cu agoniști opioizi

• Tratamentul cu agoniști opioizi poate fi considerat o formă eficace de tratament medicamentos și, de asemenea, un model de furnizare de servicii care abordează unele obiective de reducere a consecințelor negative. Tratamentul cu agoniști opioizi este o intervenție bine stabilită, care este pusă în aplicare în toate țările europene și este recunoscut ca factor de protecție împotriva deceselor prin supradoză. În clinicile de tratament din Europa sunt prescrise o gamă largă de medicamente cu agoniști opioizi, însă metadona este cea mai utilizată, aproximativ 56 % din beneficiarii cu agoniști opioizi primind acest medicament, iar alți 35 % sunt tratați cu medicamente pe bază de buprenorfină.

Programe de distribuire a naloxonei la domiciliu

• Până în 2022, 16 țări europene au raportat desfășurarea de programe de distribuire a naloxonei pentru administrare la domiciliu, care includ proiecte-pilot, pentru a preveni decesele prin supradoză, iar 10 țări au raportat că au deschis cel puțin o unitate de consum de droguri, menită să faciliteze un consum mai sigur și să prevină diferite probleme de sănătate (Figura 13.5).

Servicii de verificare a drogurilor

• Douăsprezece țări europene raportează existența unui anumit tip de serviciu de verificare a drogurilor. Aceste servicii au scopul de a preveni efectele nocive, permițând oamenilor să afle ce substanțe chimice se află în substanțele ilicite pe care le-au achiziționat și, în unele cazuri, să dea acces la consiliere sau la intervenții de scurtă durată. Tehnicile analitice folosite de servicii variază de la tehnologii sofisticate care pot furniza informații despre concentrația și conținutul unei game largi de substanțe până la metode care arată doar prezența sau absența unui anumit drog (Figura 13.6).

Unități de consum de droguri

• Deși unitățile de consum de droguri au devenit un răspuns mai acceptat la reducerea consecințelor negative, înființarea lor rămâne problematică în unele țări În 2023, 10 țări din UE și Norvegia dispuneau de unități operaționale (Figura 13.7). Când sunt prezente populații multiculturale și imigrante noi, este de dorit să se intensifice transmiterea de mesaje de reducere a consecințelor negative în limba consumatorilor de droguri cu grad mare de risc.

Intervențiile în penitenciare

• Datele EMCDDA privind reducerea efectelor nocive și intervențiile de tratament disponibile în închisori în 2022 arată că continuitatea tratamentului cu agoniști opioizi era disponibilă în toate statele membre ale UE, cu excepția Slovaciei, precum și în Turcia. Inițierea tratamentului cu agoniști opioizi în închisoare nu era permisă în 2 țări (Bulgaria, Slovacia). Programe de schimb de ace și seringi erau disponibile în penitenciare din 3 țări: în toate penitenciarele din Spania și Luxemburg (2 închisori) și într-un penitenciar feminin din Germania. Naloxona pentru administrare la domiciliu era disponibilă în 7 țări (Germania, Estonia, Irlanda, Franța, Italia, Lituania, Norvegia) (Figura 13.8).

Date sursă

Datele utilizate pentru a genera infograficele și diagramele de pe această pagină se găsesc mai jos.

Afișează tabelele sursă